Nici pensionarea nu mai e ce a fost. La vârsta la care bunicii noștri se retrăgeau din câmpul muncii, se bucurau de timpul liber și își creșteau nepoții, acum tot mai multe persoane preferă să rămână active și să lucreze în continuare chiar și după ce ajung la 65 de ani. Iar cum nevoia de specialiști este uriașă, seniorii reprezintă o resursă bogată pentru companiile care sunt nevoite să rezolve criza acută de personal sau care au nevoie de formatori pentru tinerii angajaţi.
Astfel, înaintarea în vârstă aduce noi experiențe în piața muncii pentru persoanele în etate.
Dar cum s-a ajuns la această situație? Ei bine, există două motive principale:
-
- Banii insuficienţi
- Dorința de a fi activ în continuare
Pentru unii, pensia este insuficientă: nu au pus îndeajuns deoparte, traiul s-a scumpit, plus că trebuie să aibă bani și de medicamente. Așadar, cei care încă se simt cât de cât în forță se angajează pentru a câștiga ceva extra.
Celălalt caz este cel în care, odată ajunși la vârsta pensionării, își dau seama că vor să ducă în continuare o viață activă și să meargă la job. Iar cum speranța de viață este în creștere, este clar că pragul de 65 de ani nu va mai însemna automat retragerea din câmpul muncii pentru din ce în ce mai multe persoane.
Atitudinea angajatorilor față de seniori se schimbă
Chiar dacă discriminarea în piața muncii este ilegală în România (și nu numai), inclusiv cea legată de vârstă, angajatorii au reticențe în a recruta persoane mai în vârstă. Dar această situație se va schimba. Primul motiv este că populația îmbătrânește, așa că societatea va fi nevoită să aibă o altă atitudine față de seniori, iar al doilea este că oamenii mai în vârstă reprezintă o categorie valoroasă în piața muncii, grație vastei experiențe acumulate de-a lungul anilor.
În plus, deficitul de specialiști este acut în țara noastră, așa că firmele nu vor avea încotro și vor apela din ce în ce mai mult la seniori.
Iar acele companii care vor „risca” și vor angaja persoane mai în vârstă și chiar pensionari vor avea numeroase avantaje: aceștia au multe abilități deprinse în ani mulţi de muncă, pot lucra în funcție de nevoie (full-time, part-time sau sezonier), sunt loiali și te poți baza pe ei.
Un studiu Aon România realizat în 2014 arată faptul că cea mai devotată categorie de angajați o reprezintă generația Baby Boomers. În cazul lor, vorbim de un grad de 69%. Aceștia sunt urmați de cei sub 25 de ani, care au obținut 61%. Comparativ, nivelul de engagement al angajaţilor între 25 și 45 de ani este de 56–58%.
Pensionarii care merg cu rulota prin țară și muncesc în același timp
Senioratul activ în Statele Unite este un trend în creștere. Mulți americani în vârstă se urcă în rulotă și străbat țara în lung și în lat. Ei campează în diverse locuri și se angajează ca muncitori sezonieri.
Drept urmare, companiile din SUA au creat programe specifice pentru aceștia. Un exemplu este „CamperForce” realizat de retailerul Amazon, prin intermediul căruia recrutează pensionari pentru perioadele foarte aglomerate, cum ar fi Sărbătorile de iarnă. Lanțul de supermarketuri Walmart a mers mai departe și a creat parcuri de rulote pentru seniorii nomazi care vor să lucreze în magazinele lor. De asemenea, mulți pensionari se relochează în Maine, atât pentru peisajele care îți taie respirația, dar și pentru oportunitățile de joburi cu jumătate de normă.
În fapt, aproape 19% dintre americanii care au cel puțin 65 de ani lucrau cel puțin part-time în al doilea trimestru din 2017, potrivit datelor oficiale. Este cel mai mare procent din ultimii 55 de ani!
Până în 2024, estimările arată că 36% din populația SUA cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani vor fi în câmpul muncii, în creștere de la 22%, cât era procentul în 1994.
Tendinţa se observă și în alte țări. La nivel global, aproape 20% dintre persoane își doresc să se retragă din piața muncii la 75 de ani sau deloc.
Pensionarii din România, între statistici și nevoi
Din cei 5,234 milioane de pensionari din țara noastră, aproape 150.000 de sunt angajaţi în acest moment cu forme legale, majoritatea cu normă întreagă, arată statisticile Ministerului Muncii.
Dacă în SUA, cei mai mulți seniori se angajează în retail, în România principalul domeniu de activitate este cel de protecție și pază.
Sunt aproape 7.500 de agenţi de securitate care primesc şi pensie. Aproape 6.000 de pensionari români lucrează în construcţii. Câteva mii sunt angajați în administraţia publică sau în învăţământ.
Cei mai mulţi pensionari sunt angajaţi în Bucureşti, peste 30.000. Îi urmează la distanţă judeţele Constanţa şi Cluj, Braşov cu aproape 7.500 de români la pensie care au și carte de muncă. În Timiş sunt peste 6.500. Evident, datele oficiale nu-i includ şi pe cei care muncesc la negru.
Pensionarii români, în cifre:
-
- 5,234 milioane de pensionari români
- 1.022 de lei este pensia medie în Romania
- 9 angajați români susțin 10 pensionari
- 65 de ani este vârsta de pensionare pentru bărbați și 63 de ani pentru femei
- O româncă trăieşte, în medie, 78,7 ani, în timp ce speranţa de viaţă a unui bărbat născut în România este de 71,6 ani.
*Sursa date: INS, Comisia Europeană
Tendinţe în senioratul activ în Romania
În ciuda acestor cifre, se mai observă o tendință interesantă în țara noastră. Din lipsa tot mai acută a specialiștilor, companiile se îndreaptă din ce în ce mai mult și către persoanele trecute de vârsta de 45-50 de ani.
Cea mai importantă schimbare de paradigmă se observă mai ales în cazul companiilor care provin din domeniul tehnic.
„În acest sens mă refer în special la ingineri, care au fost marginalizați din punct de vedere al carierei timp de două decenii și au fost nevoiți să se îndrepte către alte domenii de activitate”, spune Daniela Necefor, Managing Partner, Total Business Solutions.
Având în vedere contextul socio-economic actual, senioratul activ poate deveni viabil pentru piața muncii în viitor. Iar unul dintre domeniile în care pensionarii pot avea un mare succes este ocuparea unui rol de mentor și formator, nu doar acoperirea unor goluri în piața muncii.
„Deja în multe orașe din vestul țării, pe lângă companiile multinaționale care au investit în acele zone, încep să se dezvolte adevărate școli profesionale care își formează viitorii specialiști și care au ca formatori persoane trecute de vârsta de 55-60 de ani”, punctează Daniela Necefor.
Angajarea pensionarilor: avantaje și dezavantaje
Luiza Simion, Business Unit Manager, Wyser, spune că reactivarea pensionarilor specialişti este o soluţie apărută din necesitate, ba chiar din disperare de cauză, la care angajatorii apelează pentru că nu mai găsesc specialişti buni (care să ştie meserie), care să formeze la rândul lor alţi specialişti, care să creeze modele de urmat în companiile lor, în rândul angajaţilor mai tineri şi pentru a se asigura că activitatea se desfăşoară în cele mai bune condiţii.
Putem considera această reactivare a specialiştilor buni o tendinţă care generează valoare pentru companii şi care diluează diferenţele între generaţii, dar deocamdată nu putem vorbi de un fenomen de amploare.
„Multe companii din producţie au apelat la soluţia de a reangaja foşti şefi de producţie, maiştri, specialiști pe anumite calificări: maşini comandă numerică, sudură, mecanică, specialişti producţie mobilă, specialişti în industria alimentară etc. Cele mai multe companii plătesc toate beneficiile pe care le oferă şi celorlalţi angajaţi, dar în plus, programul unui angajat reactivat poate fi mult mai flexibil, transportul poate fi asigurat, la fel și anumite facilităţi pentru obţinerea unor tratamente pentru sănătate şi pentru analize specifice vârstei.Cunosc companii care plătesc zilnic transportul cu taxiul pentru astfel de specialişti chiar din afara Bucureştiului, unde persoanele respective au decis să se bucure de viaţa de pensionari”, spune Luiza Simion, care adaugă că sunt şi companii din zona retail care au apelat la aceste soluţii de a atrage candidaţii aflaţi în pragul pensionării sau pensionaţi de puțin timp şi de a valorifica experienţa lor pe diferite segmente din magazin.
„În egală măsură, companiile promovează acest trend inclusiv în acţiuni de marketing şi promovare. O parte bună a acestui fenomen ţine de faptul că multe companii au înţeles să iasă din zona de confort şi au găsit soluţii pentru a-şi acoperi deficitul de specialişti tineri cu persoane mai în vârstă, dar care au cunoştinţe solide, experienţă şi dorinţa de a munci”, mai susține Luiza Simion.
Printre părţile mai puţin bune ale angajării oamenilor mai în vârstă se numără disponibilitatea limitată a acestora de a se reloca sau de a lucra pe termen mai lung alături de o companie. Un alt dezavantaj punctat de Luiza Simion este capacitatea de adaptare a acestora la locul de muncă, la tehnologia în schimbare, la valorile unei organizaţii şi la schimbările decizionale din cadrul unei organizaţii.
„În acest sens, este de preferat ca şi persoanele reactivate să beneficieze de programele de integrare în companie ca orice angajat nou.
Desigur, reintegrarea specialiştilor retraşi la pensie nu este o soluţie care să acopere necesarul de specialişti tineri pe termen lung. Soluţia ar fi schimbarea sistemului de învăţământ, cu accent pus pe învăţământul practic, reînfiinţarea şcolilor de meserii şi în general, schimbarea întregii paradigme privind valoarea muncii”, mai spune Luiza Simion.
Activarea pensionarilor este benefică tuturor
Cert este că atitudinea față de pensionari începe să se schimbe. Tot mai multe companii realizează cât de valoros este un astfel de angajat. Până la urmă, societatea per ansamblu nu își poate permite să piardă un angajat experimentat și care are numeroase abilități.
Cu toții vom avea de câștigat de pe urma păstrării lor în câmpul muncii. Iar cum ideea unei vârste de pensionare va dispărea încet-încet, ceea ce va rămâne în față va fi un orizont plin de oportunități.
Sursa: www.cariereonline.ro
