În ochii angajaţilor, CEO-ul este un fel de supererou. Ce-i drept, nu poartă pelerină, însă lasă impresia că este cel care va salva situaţia, oricât de complicată ar fi. Dar în spatele acestei imagini ideale se află realitatea: un CEO nu are puteri supraomeneşti, este tot un om, dar unul cu mari responsabilităţi. Tocmai de aceea, în astfel de cazuri, o schimbare în carieră (după ce şi-a încheiat mandatul la conducerea unei companii, spre exemplu) este un moment de cumpănă. Oare în cazul reconversiei profesionale a unui CEO este valabilă zicala: „Cu cât cazi de la o înălţime mai mare, cu atât doare mai tare”?

Dintre toate testele la care este supus un CEO, recuperarea după ce a pierdut această funcţie − fie că i s-a încheiat mandatul, fie din alte cauze − este unul dintre cele mai dificile şi mai dureroase. Dar − nu-i aşa? − un adevărat lider se ridică, îşi scutură praful de pe haine şi renaşte din propria-i cenuşă. Cel puţin aşa tindem să credem.

Într-adevăr, unii au reuşit. De exemplu, Jamie Dimon a fost înlăturat de la Citigroup, apoi a devenit CEO-ul JPMorgan Chase. Similar, fostul şef al grupului Coca-Cola, Steve Heyer, a fost desemnat la conducerea Starwood Hotels. Şi să nu-l uităm pe Donald Trump, care a reuşit să îşi revină după două probleme financiare majore, iar acum mogulul imobiliar ocupă fotoliul de la Casa Albă.

Dar, potrivit unui studiu realizat de Harvard Business Review, care a analizat 450 de schimbări de CEO între 1988 şi 1992 în cadrul companiilor listate pe bursa din America de Nord, doar 35% dintre CEO au reuşit să ocupe o altă poziţie cu rol executiv după ce au plecat de la conducerea unei organizaţii.

Pe de altă parte, 22% au făcut un pas în spate în carieră şi au devenit consultanţi sau analişti în alte companii din industria în care aveau expertiză sau au obţinut o poziţie într-un consiliu de administraţie. Ceilalţi au pus punct vieţii profesionale şi s-au pensio­nat.

De ce clachează un CEO şi cum se poate pregăti psihic

Dar de ce unii nu şi-au mai putut reveni după ce au încheiat o etapă profesională la nivel înalt? Studiul realizat de Harvard Business Review relevă că cei mai mulţi dintre ei au tendinţa să se învinovăţească mai mult decât e cazul şi văd situaţia ca pe un eşec. Mai mult, adesea nu găsesc motivaţia psihologică să meargă mai departe şi să se reconvertească profesional.

George Chiriacescu, psiholog şi psihoterapeut adlerian, atrage atenţia asupra faptului că munca reprezintă una dintre sarcinile fundamentale în existenţa unui individ. Iar „carieriştii”, categorie în care intră CEO-ii şi managerii de top, au o structură psihologică bazată pe o înaltă valorizare personală din perspectiva succesului profesional, o atitudine competitivă şi caută provocări care să îi stimuleze.

„Dacă este vorba despre situaţii în care au pierdut o confruntare sau nu îşi doreau o schimbare de carieră ori de companie, atunci este foarte posibil ca un asemenea eveniment să aducă cu sine o stare psihică negativă, cu tot ce implică aceasta, de la nivelul emoţional până la cel comportamental”, spune George Chiriacescu.

În astfel de cazuri este recomandat să apeleze la ajutor specializat în loc să încerce să reprime emoţii­le negative, care reprezintă ceva perfect natural. „Nu există un vaccin care să ne ferească de stările emoţionale. Intensitatea cu care este resimţită o stare de asemenea natură este dată de stilul de viaţă al individului şi de personalitatea sa. Aceste lucruri nu se rezolvă nici peste noapte şi nici în manieră autodidactă”, mai spune psihologul.

Un CEO care nu vrea să cadă în această capcană se poate pregăti din timp pentru un astfel de scenariu, din punct de vedere psihologic, ca să îşi înţeleagă propriile resorturi, modul în care se raportează la lume şi scopurile pe care le are în viaţă.

„Recomandarea mea este ca procesul psihoterapiei să nu fie legat exclusiv de perioadele de criză, pentru că se lucrează mult mai greu atunci. Dacă o persoană este cu adevărat interesată să se cunoască în ideea de a colabora mai bine cu cei din jur şi astfel, momentele inerente de criză care apar în viaţă să fie abordate cu o mai bună stare de spirit, poate încerca un program de analiză a stilului de viaţă în cabinetul de psihoterapie. Aici descoperă care îi sunt mecanismele de coping care chiar să funcţioneze pentru sine: hobby-uri, relaţia cu familia, cu grupul de prieteni etc.”, explică psihologul.

Variante pentru reconversia profesională

Odată pregătită psihic, persoana în cauză trebuie să îşi evalueze opţiunile. Daniela Necefor, Managing Partner, Total Business Solutions, spune că un manager de top sau un CEO care a ocupat ani buni această funcţie, aflat într-un moment de răscruce al carierei sale, are trei variante de a-şi continua cu succes viaţa profesională.

Prima dintre ele este să se îndrepte către aria sa de specializare şi expertiză în cadrul unei alte companii, a doua este să avanseze în ierarhia profesională pe o poziţie de General Manager şi a treia să-şi valorifice educaţia, experienţa, expertiza şi potenţialul aptitudinal pentru a construi un business.

„Problema cea mai importantă este că, în acest stadiu al carierei, persoana respectivă e confuză şi nu ştie în ce direcţie să se îndrepte, motivul fiind acela că de foarte mulţi ani nu a mai fost pusă în situaţia de a-şi căuta activ un job. Tocmai de aceea are nevoie de consultanţă specializată pe piaţa muncii. În această situaţie poate apela la un anumit tip de serviciu, anume Managementul Carierei / Career Coach”, spune Daniela Necefor.

Ea precizează că, în primul rând, un astfel de serviciu poate îndruma o persoană care se află în această situaţie către realizarea unui CV competitiv, publicarea lui pe reţelele de socializare profesionale, prezentarea cu succes într-o sesiune de interviuri atât structurate, cât şi nestructurate, realizarea unui profil psihologic şi prezentarea candidaturii unor potenţiali angajatori. Un consilier în carieră se implică activ în căutarea unui nou job potrivit pentru clientul său, iar perioada de consiliere este de obicei cuprinsă între trei şi șase luni, dar poate fi extinsă dacă e nevoie.

Daniela Necefor subliniază că mulţi dintre CEO-ii şi managerii de top care vor să se reconvertească provesional se axează către domeniul în care au activat, pentru că îl cunosc foarte bine şi ştiu că pot obţine performanţă. Vestea bună e că şansele lor de reangajare sunt mari, mai ales dacă realizările pe care le-au obţinut sunt notabile, dacă au relaţionat excelent la orice nivel ierarhic şi, un alt aspect deloc de neglijat, dacă, bunăoară, contextul socioeconomic permite acest lucru.

Cea mai mare provocare şi paşii de urmat

Ana Nicoleta Zafiu, Consilier în Carieră, CareerInvest, spune că marea provocare pentru reconversia profesională a unui CEO sau a unui manager de top este clarificarea cu privire la obiectivele profesionale pe termen scurt şi mediu. Pe de altă parte, provocările întâmpinate de un astfel de candidat depind de ruta profesională pe care o alege pentru viitor.

„Dacă acea persoană decide să rămână în acelaşi domeniu de activitate, dar să experimenteze alt rol profesional, schimbarea nu este radicală, astfel încât acest proces este mai uşor de gestionat. În schimb, dacă se optează pentru o activitate total diferită, provocările sunt notabile. Însă, în ambele situaţii, motivaţia joacă un rol fundamental”, susţine Ana Nicoleta Zafiu.

Totodată, un CEO sau un manager de top întâmpină constant provocări, astfel încât ele de obicei nu reprezintă un factor care să-i blocheze. Iar, dacă reuşesc să perceapă reconversia profesională ca pe o nouă provocare, atunci şansele de a găsi un nou job care să îi satisfacă dorinţele sunt foarte mari. „Un profesionist valoros, care are o stimă profesională ridicată, va găsi de fiecare dată alternative care să-l avantajeze şi să-l ajute să se dezvolte în continuare”, spune Ana Nicoleta Zafiu.

Cât despre rolul consultantului în carieră, acesta ajută persoana respectivă să obţină o viziune clară în raport cu factorii care i-a determinat să ia în calcul varianta reconversiei profesionale. Totodată, îi oferă sprijin pe următoarele direcţii: evaluarea situaţiei profesionale actuale, conştientizarea atuurilor profesionale, facilitarea procesului de luare a unei decizii cu privire la traseul profesional, elaborarea unui plan de carieră şi stabilirea strategiilor de implementare a respectivului plan.

Iar, dacă după mulţi ani de management există dorinţa de a face o schimbare radicală, atunci există întotdeauna varianta de a transforma un hobby într-o sursă de venit. „Indiferent de alegere, experienţa profesională de până în acel moment se dovedeşte foarte utilă, chiar dacă, într-un fel sau altul, contextul profesional se schimbă”, încheie Ana Nicoleta Zafiu.

Sursa: www.cariereonline.ro