Topul facultăţilor SUBEVALUATE, care îţi pot aduce salarii de 3.000 de euro

Topul facultăţilor SUBEVALUATE, care îţi pot aduce salarii de 3.000 de euro

Toată lumea le recomandă azi tinerilor să urmeze IT­ul, Politehnica şi eventual Limbile străine dacă vor să îşi găsească un job rapid şi bine plătit.

Pe de altă parte, viitorii studenţi continuă să se îndrepte masiv către facultăţi care NU le dau şanse mari de integrare pe piaţa muncii ­ anul trecut absolvenţii de liceu au luat iarăşi cu asalt facultăţile de Drept, Studii europene, Business, Relaţii internaţionale, Ştiinţe politice.

Există, însă, şi facultăţi mai puţin mai putin mediatizate dar care le pot aduce tinerilor salarii mari şi oferte interesante de angajare după absolvire, potrivit unei analize REALITATEA.NET în rândul specialiştilor în resurse umane, educaţie, training şi headhunting.

În topul facultăţilor neglijate, dar care reprezintă bune opţiuni pentru viitor, atât din perspectiva găsirii unui loc de muncă, cât şi a salarizării pe termen mediu se află specializări ca Agronomie (sau Ştiinţe agricole), Petrol şi Gaze, Chimie alimentară, Mecatronică, Textile (sau Tehnologia şi Chimia textilelor), Logistică industrială, Tehnologie dentară, Inginerie auto, Fizică.

Tinerii români ocolesc încă specializările care le pot aduce joburi înalt calificate şi bine plătite în producţie sau agricultură.

“Cred că sunt neglijate facultăţile care ar crea forţă de muncă specializată pentru producţie. Aici vorbim de chimie alimentară, textile, mecanică. Motivul este evident: dacă te duci în industrie vei găsi specialişti aproape de pensie sau în ultimii lor zece ani de carieră şi foarte putini ingineri şi specialişti tineri”, spune Madi Rădulescu, Managing Partner al MMM Consulting.

Salariile sunt, de regulă, mai mici în producţie decât în vânzări sau marketing, însă joburile sunt mult mai stabile, iar specializările foarte nişate sunt totuşi bine plătite. Multinaţionalele dau adeseori 1.000 euro net, chiar dacă la iesirea din facultate un salariu de pornire este între 1.500­1.900 lei net.

“În urmă cu câţiva ani erau neglijate facultăţile din Politehnică, cu toate că piaţa muncii cerea tot mai mulţi ingineri şi tehnicieni. Acum specializările de la Petrol şi gaze sunt foarte căutate, mai ales în afara ţării, pe proiecte. Şi mecatronica este un profil rar, e o combinaţie între mecanică şi robotică, care poate aduce 3.000 de euro cam în 7­8 ani de la absolvire”, arată şi Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions.

Specializările din industria chimică sunt, de asemenea, de viitor, iar firmele se confruntă cu dificultăţi în recrutarea de specialişti. “Am găsit greu laboranţi care să lucreze în domeniul betoanelor. Salariile pentru primii ani de experienţă porneau de la 3.000 de lei pe lună şi creşteau cu un nivel de experienţă mai ridicat”, spune managerul TBS.

“Societatea viitorului este aceea a cunoașterii, dar va fi deopotrivă nevoie de fermieri. Agricultura este un domeniu care se va dezvolta foarte mult în următorii 5­10 ani în România, iar inițiativele în acest domeniu au un potențial foarte mare”, a declarat pentru REALITATEA.NET Patrick Nordstjærne, Managing Partner al Transearch International România.

Potrivit specialistului danez care se află de mai mulţi ani în România, atât tinerii, cât şi autorităţile ar trebui să se uite la domeniile­cheie pe termen mediu şi lung: “Principala întrebare la care ar trebui să răspundem este legată de poziționarea României: ne dorim să fim furnizorii restului Europei, forță de muncă pentru investițiile Europei sau ne dorim ca sistemul educațional să producă antreprenori, specialiști cu aptitudini și pregătire înaltă în industrii diverse?”

IT­ul va fi cu siguranță parte integrantă a soluțiilor viitorului, ca şi inginerii, consideră Nordstjærne, însă “nicio societate nu poate supraviețui doar cu specialiști IT sau doctori. De fapt, cele mai de succes societăți au un echilibru și un flux constant de absolvenți în toate domeniile, de la producție şi servicii industriale până la administrație”.

Sfatul managerului expat pentru tinerii studenţi este să caute excelența în ceea ce fac și să muncească temeinic în domeniul lor de interes. Legat de partea salarială “orice profesionist de succes poate obține un salariu de până la 3.000 de euro după 5 ani de experiență și lucru dedicat”.

Sergiu Neguţ, Transformation Partner la firma de consultanţă Wanted Transformation, spune că, ori de câte ori a fost pus în situaţia de a angaja pe cineva pentru un job care nu presupunea o expertiză tehnică specializată, a contat destul de puţin ce facultate a absolvit.

Dacă pentru un contabil, un medic, o asistentă sau un jurist, explică Neguţ, este absolut obligatoriu să fi absolvit facultatea de specialitate, pentru un profesionist de relaţii cu clienţii, pentru consultanţă, vânzări, comunicare, pentru un analist sau pentru un funcţionar aproape orice facultate este bună dacă şi­a însuşit abilităţi relevante acolo.

“Unele facultăţi care au devenit din nou interesante în ultimii ani, după mai mulţi ani de declin sunt în primul rând medicina, ca urmare a faptului că oferă, din pacate, oportunităţi excelente de emigrare, iar în al doilea rând ingineria mecanică, urmare a dezvoltării sectorului automotive în România. Poate cel mai special profil ne­standard este cel de fizician, în care complexitatea intelectuală a materiei califică absolvenţii pentru o mulţime de meserii care aparent nu au nimic de­a face cu fizica învăţată în şcoală”, a precizat Neguţ.

Şi Iuliana Stan, directorul general al Human Synergistics România, este de părere că domeniul de studiu este mai puţin important, fiecare tânăr la 18 ani urmând ceea ce percepe că este vocaţia lui, ceea ce contează cu adevărat fiind însă procesul de învăţare şi felul în care tânărul se dezvoltă în această perioadă.

Dacă este preocupat de performanţă şi motivat să reuşească în viaţă, “în cinci ani de la absolvirea facultăţii poate câştiga orice sumă îşi propune şi simte el că merită”.

“Există percepţia că sistemul de învăţământ nu îi ajută pe tineri, dar nu cred că există vreun tânăr care să îşi dorească să studieze cu adevărat şi să fi fost împiedicat de sistem. Educaţia este o valoare individuală, pe când şcoala, facultatea, liceul sau altă formă instituţionalizată sunt mecanisme la dispozitia tinerilor şi depinde de ei cum se folosesc de ele”, consideră Iuliana Stan.

Sursa: Realitatea.net, 28 Iunie 2013

UKRO